Într-o zi, în Centrul STURZ, ne jucam de-a v-ați ascunselea. Ca să fie mai palpitant, în unele încăperi era becul stins. Doi copii, un băiețel și o fetiță de aproximativ 5 ani, s-au ascuns în baie, iar eu, adultul, alături de ei. Era becul stins, dar intra puțină lumină prin sticla ușii. Acolo, în baie, s-a realizat o mare reușită!
Băiețelul puțin timid spune:
— Putem să aprindem becul? Mie îmi e frică de întuneric…
Fetița, în mai puțin de o secundă, îl prinde în brațe cu încredere și căldură și spune:
— Sunt aici! Sunt aici! Nu îți face griji! Am eu grijă de tine. Dar să știi că nu este nimic că e întuneric. Nu există monștri, nici fantome, nici nimic. Ești în siguranță!
Băiețelul s-a linișit imediat, iar când l-am întrebat, a spus că acum nu îi mai este frică de întuneric.
Așa că, am continuat să chicotim și să ne uităm pe furiș după copilul care urma să ne găsească. Era întuneric, dar ochii strălucitori ai copiilor luminau întregul loc.
Ce este frica de întuneric?
Frica de întuneric este o teamă comună printre copii. William Lyons, un filosof specializat în filosofia minții, explică în cartea s-a “Emotions” că teama nu provine de cele mai multe ori de la întunericul propriu-zis, ci este frica de pericolele posibile sau imaginare ascunse în întuneric.
Așadar, este firesc pentru copiii cu vârste între 3-6 ani să se teamă de întuneric, fiind o parte normală a dezvoltării lor. În acest caz, ca și în multe altele, frica funcționează ca un mecanism de apărare, ca un reflex, la pericolele posibile încă necunoscute.
Totodată, frica de întuneric poate fi corelată și cu o stare de anxietate. De aceea, aceasta nu trebuie subestimată, ci analizată cu atenție în contextul experiențelor copilului, al comportamentelor sale și al stimulilor care pot genera emoția și reacțiile. Iar, când frica de întuneric este severă, specialiștii o numesc acluofobie, scotofobie, ligofobie, nictofobie sau mictofobie.
Cu mulți ani în urmă, cele mai multe cercetări realizate pe această temă concluzionau că frica de întuneric provine de la strămoșii noștri care locuiau în peșteri. Ei erau mereu într-o stare de stres mai ales în timpul nopții din cauza animalelor de pradă care le dădeau târcoale. Acesta era un pericol real, dar știm și că încă de pe atunci oamenii aveau imaginație bogată, iar acum, cu toți stimulii din exterior, orice este posibil, cel puțin în mintea noastră.
Să ne aducem aminte doar de câte ori am văzut un film înfricoșător iar apoi ne-a fost teamă să ne dăm jos din pat, să mergem prin casă pe întuneric și să ne uităm în oglindă sau doar să lăsăm un membru al corpului descoperit. Știm că nu există nimic înfricoșător sub pat care să ne prindă de picior și știm că în cazul în care chiar ar fi ce ne imaginăm, pătura nu ne poate servi ca scut, dar totuși ne trec fiori pe șira spinării.
Iar imaginația unui copil este de cele mai multe ori mai creativă decât cea a adulților!
Alți cercetători, printre care și Sigmund Freud, sunt de părere că teama de întuneric reprezintă o manifestare provocată de anxietatea de separare. Dar, există mai mulți factori de risc care pot dezvolta această fobie.
Factori de risc:
- Trăirea unui eveniment traumatizant
- Anxietatea
- Factori genetici: unii adulți sau copii sunt predispuși să dezvolte o teamă de întuneric din cauze genetice.
Frica de întuneric la adulți
Uneori, și adulți se tem de întuneric. În acest caz, este important să știm că prin psihoterapie, această frică precum și multe altele, sunt tratate progresiv. De asemenea, psihoterapia ajută la gestionarea situațiilor influențate de frica de întuneric, înțelegerea altor emoții de tipul rușinii, dar și la faciliatarea comunicării eficiente cu ceilalți despre problemele pe care le întâmpinăm.
Cum să scapi de frica de întuneric?
În situația în care și copilul tău se teme de întuneric, procedați exact ca și fetița de la Centrul STURZ. Rolul nostru ca părinți este să acționăm cu empatie și înțelegere, să recunoaștem frica copilului, să o îmbrățișăm, să îl asigurăm este în siguranță și să îi explicăm apoi cum stau de fapt lucrurile în lumea aceasta pe care micuțul nostru o descoperă zi de zi.
