Una dintre preocupările des întâlnite în rândul părinților este de a-și vedea copilul exprimându-se. Adesea intru în contact cu părinți care-mi transmit că sunt îngrijorați de felul în care copiii lor comunică. Îmi sunt descrise mai multe comportamente, precum:
- Refuză să salute sau să vorbească politicos
- Nu povestește despre cum i-a fost ziua
- Nu-și face prieteni; preferă să se joace singur
- Nu cere ce are nevoie
- Alege să-i fie rău decât să spună ce s-a întâmplat
- Nu are inițiativa în a oferi un răspuns la grădiniță sau la școală
- Se pierde când e nevoit să vorbească în public
- Refuză să răspundă întrebărilor adulților
- Nu-mi dau seama dacă are vocabularul suficient de bine dezvoltat
Imediat după aceste îngrijorări, ascult și dorințele părinților:
- Să fie mai încrezător
- Să răspundă atunci când este întrebat
- Să spună ce are nevoie, nu-i place sau îl deranjează
- Să-mi povestească ce i s-a întâmplat
- Să se prezinte când este într-un grup nou
- Să-și facă mai ușor prieteni
- Să nu se mai blocheze la serbări
- Să vorbească mai tare
Dacă e să trag linie, încadrez toate dorințele și îngrijorările în două categorii: una care ține de abilitatea copilului de a comunica și cealaltă care ține de abilitatea părintelui de a decodifica mesajul copilului și de a-l înțelege așa cum este el.
La Centrul STURZ, două dintre obiectivele permanente ale programelor educaționale sunt:
Pentru copii:
- Să comunice cu încredere despre ei și lumea care-i înconjoară
Pentru părinți:
- Să se conecteze la copil pentru a putea asculta mesajul transmis
Cum învață copiii să se exprime la Centrul STURZ:
În primul rând, copiii se descoperă pe ei înșiși ca oameni, membri ai unor comunități: familie, grădiniță, școală, cluburi etc. Testează abiltăți, calități, emoții, preferințe, curiozități care spun atât de multe despre ei și contribuie la autodescoperire, la conturarea identității. Experimentează și descoperă ce este valoros pentru ei de la oamenii din jur, de la mediu, din cultură generală. Explorează și simt ceea ce îi atrage, ceea ce le displace și selectează ceea ce li se potrivește. Cu alte cuvinte, copiii petrec mult timp cu ei înșiși pentru a se cunoaște, înainte de a comunica. În a doua etapă, copiii sunt încurajați să descopere cum se simt în diferite contexte cum ar fi în preajma anumitor oameni, în locuri diferite sau în timpul anumitor activități. În acest fel, copiii observă mediul și culeg informații despre ei în raport cu mediul. Cunosc emoțiile și stările care se află în corpurile lor, le dau nume și se folosesc de ele. În a treia etapă, copiii își antrenează intuiția și-și ascultă cu încredere propriul corp în relație cu cei din jur. Astfel, copiii exprimă autentic ceea ce sunt și simt în relație cu ceilalți.
Odată parcurse aceste etape, copilul ajunge să comunice cu încredere despre orice temă dorește și în orice context.
Un copil demonstrează ca și-a dezvoltat abilitatea de a se exprima atunci când transmite verbal sau nonverbal ceea ce simte în raport cu mediul. Cuvintele reprezintă doar unul dintre mijloacele de exprimare. Alte mijloace la care suntem atenți sunt:
- Postura corpului
- Privirea
- Tonalitatea
- Folosirea corpului în exprimare (poziția mâinilor, picioarelor)
- Diferențe de comunicare în raport cu membrii familiei sau alte persoane
- Locul în încăpere
- Tăcerea
- Gesturile
- Activitățile practice
Prin toate acestea copilul exprimă despre el și nevoile lui.
Cum învață părinții să se conecteze și să asculte:
În primul rând, părinții descoperă că există mesaje transmise chiar și atunci când copilul nu exprimă verbal. Primul exercițiu pentru părinți este să observe modificări ale comportamentului copilului în diferite contexe și doar să adune informații. Al doilea pas este să oglindească acest comportament pentru copil ( „văd că te balansezi de pe un picior pe altul când e doamna lângă tine”; „văd că-ți muști buza în prezența lui Matei” etc.) Al treilea pas pentru părinți este să afle răspunsul la întrebarea: “Oare de ce are nevoie copilul meu acum? Cum pot fi suport pentru el?”
Copilul are nevoie să fie învățat cum să exprime prin exemplul tău personal. Tu, ca părinte, ai resurse la îndemână. Îi poți povesti cum ai răspuns tu în anumite situații, poți inventa povești cu diverse personaje. Important este să-ți alegi clar mesajul și comportamentul pe care vrei să le transmiți și apoi să repeți același model, cu rădbare, până când și copilul și-l însușește (poate dura o lună, două, trei și uneori chiar mai mult).
Un blocaj al părinților în această etapă este că nu conștientizează cum exprimă și ce impact are această exprimare asupra copiilor. Un exercițiu util este să practici dialogul conștient cel puțin o secvență zilnică alocată fiecărui membru din familie. Dialogul conștient este să comunici cu prezență, conectare, cu rol educativ. De exemplu, dacă știu că celui mic îi este teamă de furnici pentru că a avut recent o experiență neplăcută, pot purta un dialog „întâmplător” cu tatăl copilului despre un episod din copilărie în care au fost implicate furnici și mă asigur că și copilul ascultă. Atenție, este foarte important ca părinților să le fie clar ce doresc să transmită prin exemplul personal.
Copiii comunică atunci când se simt acceptați și respectați. Pentru acceptare și respect este nevoie de timp, răbdare și colaborare.
Îi încurajăm pe părinți să urmărească mai curând ceea ce exprimă copilul cu toată ființa lui, decât să numere greșelile de exprimare, ezitările, blocajele, retragerile. După ce-l observi pe copil și reușești să-i accepți starea și condiția, poți deveni un exemplu pentru el.
Vă invităm, părinți și copii, la Centrul STURZ- locul în care comunicăm autentic și aducem familia mai aproape!
consilier@sturz.ro, 0752110302
Adina Benghea
Președinte STURZ- Centrul de Cercetare și Dezvoltare a Educației pentru Familie
Părinții se pot înscrie acum la programul Family Energy 1
One Response