Astăzi este Ziua Internațională a Îndeplinirii Visurilor. Originile nu sunt cunoscute, nici autorul ori anul de cand a început celebrarea acestei zile, dar ideea a venit pentru a ne încuraja și a ne da un imbold pentru a ne urma dorințele.
Înainte de toate, să facem distincție: Când spunem visuri, ne referim la dorințele și aspirațiile noastre, când spunem vise, vorbim despre imaginile din somn. Și da, visele noastre pot conține strategii pentru îndeplinirea visurilor pe care le avem, dar și visele pot deveni visuri îndeplinite. Dar întrebarea este “Cum?”. La baza acestui răspuns stă motivația despre care am scris mai multe AICI.
Dar are sens să ne facem visuri?
Răspunsul specialiștilor este “DA! Are sens! Și încă mult!” pentru că avem nevoie de țeluri pentru a putea evolua în viața, pentru a avea acțiuni concentrate într-o direcție, pentru că așa dăm mai mult sens vieții pe care o trăim.
De exemplu, dacă am fi pierduți într-o barcă pe ocean, probabil că visul nostru ar fi să ajungem la o bucată de pământ. Dacă nu, am putea să plutim după cum ne duc valurile, dar probabil am avea o viață scurtă. Cam la fel este și cu visurile, ne dau o direcție, ne indică unde este “pământul” și ne învață să ne orientăm, să navigăm, să găsim soluții, ci nu doar să plutim în derivă. Viața curge necontenit iar valurile vin inevitabil (a se observa doar cu câte valuri de covid a venit viața până acum), dar alegem să plutim sau să învățăm să înotăm? Sigur este mai greu să înoți, depui efort fizic, îți folosești creierul pentru a găsi țărmul, nu-i treabă ușoară, dar așa te asiguri că trăiești, ci nu doar exiști.
„Posibilitatea de a realiza un vis face viața interesantă.”, spunea Paulo Coelho. Prin urmare, visele sunt extrem de importante pentru fiecare dintre noi.
În viață ni se pot întâmpla multe lucruri, dar indiferent de situație trebuie să ne protejăm visele, pentru că ele mențin vie speranța. Teama că nu ne vom atinge obiectivele e singurul lucru care ne împiedică să avem viața pe care am visat-o. Și poate fi greu, dar „Dacă nu poți zbura atunci aleargă. Dacă nu poți alerga, mergi. Dacă nu poți merge, atunci târăște-te. Dar orice ar fi, trebuie să mergi înainte.”, (Martin Luther King) pentru că “Toate visele noastre se pot realiza dacă avem curajul să le urmăm.” (Walt Disney).
Să ne construim strategia!
Recomandarea noastră este să ne luăm timp și spatiu, să ne gândim la visul nostru. Dacă avem unul deja, îl putem așterne pe o hârtie pe care să o lăsăm la vedere. Și este important să ne gândim la vis, chiar dacă nu știm ÎNCĂ cum să îl îndeplinim. Dacă rămânem focusați, ni se vor arăta și soluțiile, iar atunci, este foarte important să facem cel puțin primul pas, chiar dacă pare mărunt.
Putem face un panou care să ne inspire, care ne ține conectați la dorințele noastre. Poate conține poze, decupaje, citate, orice este corelat cu țelul nostru.
Haideți să vorbim despre visurile noastre, cât mai mult, pentru a le atrage, pentru a deveni mai reale și mai bine conturate în minte. Și este important să căutăm să discutăm cu oameni care să inspire, să ajute. Sunt de evitat vocile care spun că visul nostru este o prostie sau imposibil de realizat. Și să nu uităm: este valoroasă și călătoria, nu doar destinația, așa că ideal ar fi să ne facă plăcere.
Totodată, putem scrie care sunt lucrurile care ne stau în cale, le putem analiza pe fiecare pe rând, ca să vedem dacă ele chiar sunt reale și merită să le lăsăm să ne împiedice îndeplinirea visului. Iar dacă ai nevoie de ajutor, suntem aici pentru tine. 😊
Triskaidekafobia
Triskaidekafobie reprezintă teama de cifra 13. Această teamă pornește din antichitate, căci ziua de 13 vine după 11 care însemna elevare spirituală și după 12, care reprezenta cifra perfecțiunii, așadar, cifra 13 simboliza distrugerea perfecțiunii și a spiritului.
Pentru mayasi anul avea 13 luni și 13 zodii, tot în 13 au fost arestați Cavalerii Templieri, în 1307, iar mai mulți oameni au fost arși pe rug, pentru unele zodii se spune că aduce noroc, pentru altele ghinion, iar poveștile și întreaga istorie care guvernează în jurul acestei zile sunt nenumărate. Dar noi suntem de părere că nu contează cifra. Dacă îi dăm importanță și rămânem ancorați în superstiții este doar o altă scuză pentru a nu acționa. Cum visurile există doar dacă credem în ele, la fel sunt și toate superstițiile.
Așadar, în această zi, faceți ceva, orice, pentru a vă deplasa în direcția realizării viselor voastre, pentru că ce am fi fără vise? În plus, nu este cazul să lăsăm ceva pe mâine când putem face azi, pentru că iată “secretul”: Schimbarea nu va fi mai puțin înfricoșătoare în viitor.
A face dorințele să devină realitate necesită uneori reproiectarea vieții pentru a reuși să ne susținem obiectivele. Mulți dintre noi se tem de schimbare, deoarece aceasta implică pășirea în necunoscut. Chiar și schimbările pozitive ne pot face să ne simțim inconfortabil. Dar dacă lăsăm frica să ne stea în calea viselor, nu vom putea lua măsuri.
Schimbarea este o parte naturală a vieții și lupta împotriva ei este ca înotul împotriva curentului – este nevoie de un efort enorm și nu va funcționa mult timp. Este pur și simplu o tactică proastă.
Este firesc să ne fie frică de necunoscut și nu este nevoie să devim brusc neînfricați. Trebuie doar să învățăm să trăim cu frica, astfel încât aceasta să nu ne împiedice să mergem înainte în viață. Disconfortul este doar un semn că intrăm pe un teritoriu nedescoperit.
Ori de câte ori ne vom depăși temerile, vom câștiga încredere. Acesta este începutul pe un drum de succes. La fel cum spunea Socrate: “Secretul schimbării este să vă concentrați toată energia nu pe lupta cu vechiul, ci pe construirea noului.”
Așa că să experimentăm necunoscutul, pentru că acolo este toată magia! Să construim noul, nu fără teamă, ci cu înverșunare!
Pe final, vă invităm să vă lăsați inspirați și de o poezie de Camelia Călin de pe blogul Liniștea mea:
Atât de multe, mi-am promis în viață
Și la tot atât de multe, am renunțat
Unele gânduri, pline de speranțe
În visuri le-am preschimbat,
Plătind tribut pentru ele
Anilor vieții mele.
Unele visuri mai înțelepte
Mi-au cerut perfecțiunea
Și chiar dacă, la mijloc
M-am împiedicat,
M-am ridicat!
Și cu mâinile, m-am legat de stele
Și cu ochii orbi,
Drumul destinului l-am urmat.
Pe unele visuri, mai buclucașe
Le-am lașat să zburde,
Asemena unui mic copil
Fară limite, fară dezamăgiri
Doar cu speranță
În capacitatea de-a reuși.
