Ce poveri poartă copiii noștri în prezent? Cum îi pregătim pentru un viitor incert?
Ce ne arată comportamentul unui copil? Care este imaginea mai mare pe care o putem vedea?
Este imposibil să schimbăm trecutul. Cu toate acestea, putem accepta faptele care s-au întâmplat așa cum sunt. Putem chiar recunoaște că a fost aparent necesar ca un eveniment sau o persoană să fie exclusă. A fost probabil o modalitate bună de a merge mai departe în viață, de a uita un eveniment dureros și de a nu mai vorbi niciodată despre acesta. Mulțumită acelor mecanisme de supraviețuire a strămoșilor noștri, noi trăim astăzi!
Atunci când părinții sau educatorii privesc comportamentele problematice și dificultățile de învățare prin lentilele sistemice, știind că un comportament muncește din greu să indice locul în care adulții au de integrat o pagină ruptă din trecut, sistemul se poate relaxa. Comportamentul nu mai are nevoie să fie atât de evident și mai multă energie este eliberată pentru învățare și joacă
•Oprim • Corectăm • Etichetăm • Pedepsim •Excludem • "Orbim" • Educăm
•Diagnosticăm • Tratăm • Le repetăm pe primele 2 •
•Comparăm • Etichetăm • Reparăm • Respingem•
Prin abordarea sistemică, descoperim pentru ce anume comportamentul copilului, întârzierea în dezvoltarea și suferința fizică, boala pot fi un simptom. Înspre ce ne invită să privim, într-o imagine mai amplă. Ce anume are nevoie să fie integrat de către noi adulții, iar simptomul manifestat de copil este doar un indicator că acel aspect există? Uneori, poate fi vorba despre o suferință majoră a unuia dintre părinți, despre pierderea unei sarcini, a unui copil, de un eveniment tragic în trecutul bunicilor, despre o excludere și multe altele.
După ce aducem la vedere acel aspect, îl integrăm la nivel conștient, copilul se relaxează, nu mai are nevoie să-și consume energia și să se sacrifice. Atunci putem găsi modalități de stimulare a unei abilități, putem oferi spațiu de creștere, de vindecare, tratamentele acolo unde este cazul încep să dea rezultate mai bune. Este ca și cum am privi la 2 planuri de acțiune:
Primul
care ține de sistemul mai mare la care este conectat simptomul copilului și este la nivel inconștient.
Al doilea
care ține de relația noastră directă cu ei, de felul în care putem modela comportamentele prin comunicare, satisfacerea nevoilor de conectare, capabilitate, contare și curaj.
Ioana va oferi o introducere despre cum funcționează sistemele și cum un anumit comportament poate fi simptom pentru anumite aspecte din trecutul nostru, la nivel de sistem familial, organizațional, social.
Folosind metoda constelațiilor familiale pentru a ne uita la cazurile propuse de către participanți, care au legătură cu dificultăți de învățare sau comportamente dificle, vom primi conștientizări despre cum suntem cu toții conectați la trecutul nostru, la sistemul nostru, precum și la alte sisteme în care trăim sau lucrăm, precum sistemul școlii, de exemplu.
Vom explica ce sunt și cum putem folosi lentilele sistemice atunci când întâlnim dificultăți în relaționarea cu propria copii, atunci când aceștia manifestă comportamnete necooperante, problematice, când au întârzieri în dezvoltare sau dificultăți de învățare.
Vom descoperi cum scădem din presiunea sistemică pe care copiii noștri o poartă și prin comportamentul lor se străduie din răsputeri să ne indice înspre o informație mai mare din sistemele familiale și educaționale pe care noi, adulții, avem nevoie să o integrăm.
După acest atelier, te vei uita înspre dificultățile de învățare și comportamentele necooperante dintr-o perspectivă diferită și vei avea mai multe instrumente și resurse noi la îndemână.
Copiii au un simț ascuțit, dar inconștient când vine vorba de ceva ce lipsește din istorie, din trecutul unei familii, al unui sistem. Comportamentul copiilor, în special dacă vorbim despre un comportament dificil, este un fel de indicator înspre o direcție. Poate arăta, de exemplu, când o parte din trecut are nevoie de un loc în sistemul adulților. Un trecut pe care noi îl vedem ca fiind problematic pentru că ne aparține, dar s-a întâmplat și prin asta aparține.
Se întâmplă adesea în cazul părinților, însă copiii pot simți această dinamică și în relație cu educatorii lor sau cu alte persoane cu care interacționează într-un context educațional.
Cu cât noi, adulții, avem mai devreme curajul de a ne recunoaște trecutul dificil, copilul poate fi copil din nou, se poate concentra mai bine și merge la școală cu mai multă plăcere.
Așadar, atunci când comportamentul este neobișnuit sau problematic, acesta nu este doar o reacție directă la situația din prezent. Aspectul ciudat sau problematic se străduie să transmită adulților că ceva încă vrea să fie re-integrat… re-amintit (re-membered).
Majoritatea tulburărilor comportamentale sau de învățare nu sunt individuale, ci o manifestare a unui sistem incomplet, sau a unui sistem dezechilibrat, ori dezordonat. Pur și simplu așa se întâmplă că o anumită persoană ajunge să exprime acest aspect, la un moment dat.
Astfel că nu putem spune că Mihai este autist sau că Ioana este o hiperactivă, comportamentul lui Mihai este cel care încearcă să pună ceva în ordine, ceva care a fost la un moment dat dezechilibrat în sistemul mai mare, iar comportamentul Ioanei se prea poate să se străduie să aducă împreună ceva ce a fost separat la un moment dat…
O cale de a supraviețui evenimentelor dureroase este uitarea, să nu mai vorbești despre ele astfel încât să nu mai fii nevoit să resimți durerea. Câtă vreme servește supraviețuirii, funcționează bine. Însă după 2, 3 generații, sistemul nu mai consideră că este necesar să repete acest tipar, pentru că, aparent, a supraviețuit. Apoi simptomele ies la suprafață, sau comportamentele dificle, sau problemele de învățare pentru a transmite clar că s-a supraviețuit destul și că acum a venit vremea pentru a ne reaminti ceea ce a fost lăsat în urmă sau înafară. Acest comportament este dificil în viața de zi cu zi, însă atunci când privim înspre el sistemic, observăm că este un indicator care ne arată cine sau ce încă merită un loc în sistem.
Îți poți ajuta copiii cu care lucrezi, sau chiar pe proprii copii, devenind conștient de tiparele care au fost transmise în familia ta. Când vezi cum comportamentul copilului se străduie să readucă imaginea trecutului uitat, acesta primește locul său de drept, conștient, în tine ca educator sau ca părinte. Atunci, comportamentul copilului nu mai are nevoie să fie atât de preocupat cu acel aspect, iar copilul se poate juca și poate învăța, se poate bucura de experiențele lui, fără a mai fi nevoit să evidențieze ceva în noi și înspre noi.
Înscrierea la ateliere se realizează prin completarea formularui: https://forms.gle/C6TmsLqY1fvA9ht86
Contribuția ta este 240 de lei.
Părinții înscriși la cursurile de la centrele STURZ beneficiază de discount de 50%.
Plata se face înainte de participarea la ateliere prin transfer bancar în contul RO32INGB0000999901624503 (Calexis Kids)
Să ne revedem cu bine!
